To Top
18.10.2013
Pentru a vedea înregistrarea video, accesaţi link-ul:
Distinsa profesoară de muzică, Elena Ionescu Cojocaru, s-a născut pe 3 iulie 1950, în comuna 23 August, judeţul Constanţa. În anul 1972, a absolvit cursurile Facultăţii de Muzică din Braşov, secţia pedagogică, fiind repartizată la Şcolile Nr. 4 şi Nr. 2 din Constanţa. Apoi şi-a continuat studiile la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, secţia Pedagogie, susţinând examenul de diplomă în anul 1976. Din anul 1986, a predat ca profesor titular gradul I la Şcoala Nr. 12 „B.P.Haşdeu” din Constanţa. Începând cu anul 1995, colaborează ca profesor la clasa de canto popular a Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Constanţa.
Pe lângă o carieră didactică impresionantă, profesoara Elena Ionescu Cojocaru a avut şi o intensă activitate artistică în calitate de solistă de muzică populară. Timp de trei ani a urmat cursurile clasei de acordeon în cadrul Şcolii Populare de Artă Constanţa. De-a lungul timpului a participat la multe spectacole, concursuri şi festivaluri naţionale de folclor de prestigiu. De asemenea, a participat la numeroase posturi de radio și TV cu care a colaborat atât în calitate de invitată, cât și în calitate de realizator TV reprezentând folclorul dobrogean.
În anul 1987 a scos primul long play la Electrerecord intitulat „Dobroge, mândră grădină”, sub bagheta maestrului George Vancu.
Pe plan local, în calitate de dirijor-interpret a condus, în perioada 1982-1995, grupul-folcloric „Altiţe dobrogene” al Sindicatului elevilor din Constanţa, a colaborat cu orchestra „Brâuleţul” dirijată de maestrul Gh. Parnica şi a fondat, în anul 2002, Festivalul folcloric „Fiii Dobrogei”, aflat la a III-a ediţie. Totodată, a fost invitată ca profesor-interpret în juriul multor festivaluri de muzică popular („Dan Moisescu” de la Topalu, Festivalul „Dor de cântec românesc” de la Cumpăna şi Concursul naţional de folclor organizat de televiziunea publică).
În prezent, are în derulare proiectul cultural intitulat „Elena Ionescu-Cojocaru şi Fiii Dobrogei” precum şi lansarea CD-ului său sub egida Centrului Cultural „Th. T. Burada”.
Partea I: Activitatea didactică
Reporter: Când v-aţi hotărât să deveniţi profesor de muzică şi cum a evoluat această decizie în timp?
Elena Ionescu Cojocaru: Am urmat cursurile Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa. Iniţial, am oscilat între Drept şi Limba franceză, însă în clasa a XI-a m-am hotărât să renunţ, întrucât pasiunea pentru muzică era mult mai mare. Mi-am început pregătirea muzicală cu profesorul Dumitru Galavu şi astfel am putut recupera anii de teorie şi solfegii. În 1969 am susţinut examenul la Facultatea de Muzică din Braşov pe care am absolvit-o în 1972. Am continuat studiile la Conservatorul „C.Porumbescu” din Bucureşti, secţia Pedagogie. Ulterior am fost repartizată la Şcolile Nr. 2 şi Nr. 4 din Constanţa. Din 1986, am predat la Şcoala Nr.12 „B. P. Haşdeu” din Constanţa până în anul pensionării.
Reporter: De mic copil aţi iubit muzica sau pasiunea pentru aceasta a venit pe parcurs? De unde şi de la cine aţi dobândit, de fapt, dragostea faţă de arta muzicală?
Elena Ionescu Cojocaru: Pasiunea şi harul îl moştenesc de la mama mea care cu mari eforturi materiale a reuşit să mă susţină atât în cariera didactică, dar mai ales în cea interpretativă ca solistă de muzică populară. Mă simt mândră că mama mea a reprezentant un model demn de urmat din acest punct de vedere.
Reporter: Când şi unde v-aţi început cariera didactică?
Elena Ionescu Cojocaru: Începutul carierei mele de educaţie muzicală a fost la Şcoala Gimnazială Nr.12 „B.P.Haşdeu” Constanţa. Am încercat să transpun cât mai fidel tot ceea ce acumulasem până atunci. La şcoală am dirijat primul meu cor de copii pe voci egale şi tot aici am format primii solişti vocali şi prima formaţie de acordeonişti. Am plecat de la ceea ce însemna „cânt” la vremea respectivă şi lucrul acesta m-a ajutat ca elevii să răspundă la intenţiile mele şi, în acest sens, să impun respect, iar şcoala să fie recunoscută şi prin actul artistic.
Reporter: Privind retrospectiv, ce a însemnat pentru dumneavoastră să fiţi profesor titular de muzică la Şcoala Gimnazială Nr.12 „B.P.Haşdeu” Constanţa?
Elena Ionescu Cojocaru: Am încercat ca activitatea din şcoală să fie cât mai prolifică mergând aici pe filonul nostru al meseriei, cel educaţional. Am desfăşurat o intensă activitate corală. Am pus bazele ansamblului folcloric. Cu toate acestea, nu am dorit nicio clipă să mă desprind de cariera de solistă a cântecului popular dobrogean.
Reporter: Cum se desfăşurau orele de muzică cu profesorul Elena Ionescu Cojocaru? Cât de greu v-a fost să formaţi voci de la o vârstă fragedă?
Elena Ionescu Cojocaru: Da, am căutat dintotdeauna să formez tineri interpreţi de muzică populară în calitate de colaborator al Şcolii Populare de Arte şi Meserii Constanţa. Consider că drumul acesta al pasiunii pentru muzică şi al formării de elevi pentru o viitoare carieră artistică în domeniul folclorului va merge până la capăt întrucât aşa cum spune şi proverbul „cântecul popular nu va muri niciodată”.
Reporter: Dacă aţi fi din nou la început de drum şi aţi avea 18-19 ani, aţi lua exact aceleaşi decizii de până acum? Adică, în ziua de azi, aţi fi fost acelaşi profesor de muzică pe care noi toţi îl cunoaştem?
Elena Ionescu Cojocaru: Da, cu certitudine.
Reporter: În opinia multor dascăli, elevi şi părinţi sunteţi un model de profesor demn de urmat. Ne puteţi dezvălui care sunt principiile după care v-aţi ghidat în viaţă?
Elena Ionescu Cojocaru: Principiile mele sunt simple și sincere. Dragostea pentru muzică şi elevii mei, respectul pentru arta autentică, pentru tradiţiile şi obiceiurile noastre. Dorinţa de a spune „ceva” celor care ne îndrăgesc şi ne respectă munca.
Reporter: Ce sfaturi le-aţi da tinerilor dascăli sau celor care se pregătesc să urmeze o carieră în domeniul învăţământului?
Elena Ionescu Cojocaru: În calitate de profesor-metodist, am sugerat întotdeauna tinerilor colegi să însoţească demersul didactic, pur teoretic de intervenţii practice la un instrument sau exemplificări vocale. De asemenea, ora de muzică să fie interactivă, să aibă viaţă. Profesorul să fie spontan în intervenţiile sale astfel încât ora de muzică să fie pentru elev o mare bucurie.
Partea a II-a: Activitatea artistică
Reporter: Când v-aţi început activitatea artistică?
Elena Ionescu Cojocaru: Cântam înainte de a intra la şcoală. La 11 ani am început studiul acordeonului cu profesorul Petrov Simion. Am continuat apoi cu profesorul Feraru Cristache refuzând astfel îndemnul mamei pentru a face vioară. Era mai puternică pasiunea şi chemarea pentru cântecul popular.
Activitatea artistică mai intensă începe cu anul 1965, când urmez pentru trei ani cursurile clasei de acordeon în cadrul Şcolii Populare de Artă Constanţa. Am continuat apoi cu o serie de spectacole, concursuri şi festivaluri. În perioada liceului, am activat şi la clubul S.N.C., secţia muzică uşoară, şi ca solist instrumentist la formaţia instrumentală a pensionarilor din Constanţa, dirijor maestrul Constantin Daminescu. În anul 1968, am participat la prima mea emisiune televizată, localul vechi din str. Molière, sub genericul „Estrada tinereţii” alături de Angela Similea şi alte tinere talente.
Reporter: De-a lungul carierei dumneavoastre artistice aţi participat la multe spectacole, concursuri şi festivaluri naţionale de folclor de prestigiu. Puteţi să ne vorbiţi despre câteva dintre ele? Ce premii aţi câştigat cu elevii dumneavoastră?
Elena Ionescu Cojocaru: Sunt câştigătoarea marelui trofeu al Festivalului Concurs Naţional „Floarea din grădină”, 1973 care mi-a deschis drumul sigur al afirmării. Cu elevii mei am obţinut multe premii, trofee pentru care îi felicit şi cărora le mulţumesc pentru interesul lor faţă de folclor. Vreau să amintesc aici pe câţiva dintre ei: Sofica Adriana, Brutaru Marius, Zlatov Elena, Suciu Mihaela, Ianca Loredana, Dinu Ion, Neagu Georgiana, Peteacă Ionuţ, Mocanu Nicolae, Tincu Mădălina, Cuclea Ionuţ, Avram Mihaela.
Am obţinut locul al III-lea la „Festivalul Naţional al Cântecului popular de la Mamaia în 2005, 2006 regizor Elize Stan. Enciu Mihaela, Guse Neluţa, Dincă Sorin, Zlatov Elena, Brutaru Marius au obţinut Marele Premiu la Festivalul Naţional de la Cumpăna şi Topalu.
Am dus cântecul popular şi peste graniţele ţării în multe turnee cu ansambluri „Brâuleţul”, „Rapsodia Mării” având dirijori pe maestrul Gh. Parnica şi pe colegul nostru Nelu Rădulescu. Am făcut turnee în Franţa, Germania, Italia şi Belgia.
Reporter: O bună perioadă de timp aţi cochetat cu radioul şi cu televiziunea? Cum caracterizaţi această etapă?
Elena Ionescu Cojocaru: Cred că este mai mult decât „o simplă cochetare”. Am lucrat intens la sute de emisiuni apreciate de public. Am avut continuitate alături de redactori importanţi: Mărioara Murărescu, Elize Stan, Marin Maria, Alexandru Fabian, Teodora Popescu. Am realizat imprimări radio şi electrorecord sub bagheta dirijorilor renumiţi: George Vancu, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Andrei Grigoraş. Am colaborat cu Societatea Naţională de Radio Bucureşti. Primul meu LP „Dobroge, mândră grădină” apărut în 1986 a devenit genericul Festivalului de Folclor ce-i poartă numele directorului artistic Ovidiu Roşca.
Reporter: Aţi fondat în anul 2002 Festivalul folcloric „Fiii Dobrogei”, aflat în prezent la a III-a ediţie. De unde v-a venit ideea şi ce reprezintă pentru dumneavoastră?
Elena Ionescu Cojocaru: Am dirijat 15 ani, în perioada 1982-1995, grupul vocal folcloric „Altiţe Dobrogene” al Sindicatului de învăţământ din Constanţa. Acest grup s-a impus prin emisiuni televizate, radio, înregistrări, fiind apreciat ca unul dintre grupurile folclorice cele mai bune din ţară. Au trecut mai târziu spre tinerii interpreţi, au vrut să-i sprijin şi să-i promovez, iar atunci am găsit cea mai bună cale prin Festivalul „Fiii Dobrogei”, 2002.
Reporter: Tot în palmaresul dumneavoastră se regăsesc colaborări artistice de succes, turnee în străinătate cu Ansamblul folcloric al Clubului elevilor din Constanţa, jurizări la Festivaluri de muzică populară de prestigiu? Ce împliniri pe plan profesional v-au adus?
Elena Ionescu Cojocaru: Toate aceste colaborări artistice mi-au demonstrat cât de valoros este cântecul, dansul, portul popular românesc. Fără aptitudini reale nu poţi face carieră muzicală didactică şi nici interpretativă. Aceste calităţi trebuie formate: studiu, muncă, repetiţii şi bineînţeles o serioasă pregătire de specialitate.
Am fost invitată în recital la festivaluri naţionale de folclor de prestigiu: „Dan Moisescu” – Topalu, „Dor de cântec românesc” – Cumpăna, „Maria Tănase” – Craiova, în 2007 sub bagheta maestrului Botgros, Festivalul naţional al cântecului şi dansului popular Mamaia 2006 în recital, tot sub bagheta maestrului Botgros, orchestra „Lăutarii” din Chişinău. De asemenea, am participat ca profesor-interpret în juriul multor festivaluri de muzică populară „Dan Moisescu” de la Topalu, Festivalul „Dor de cântec românesc” de la Cumpăna şi Concursul naţional de folclor organizat de TVR 2 Cultural, realizator doamna Niculina Merceanu, „Ora populară”.
Reporter: Există vreun loc în lume unde aţi dori să ajungeţi?
Elena Ionescu Cojocaru: Da, vreau să revin în satul natal – Moşneni, jud.Constanţa, în luna noiembrie cu spectacolul „Fiii Dobrogei se întorc acasă”.
Reporter: Care este cea mai mare realizare profesională?
Elena Ionescu Cojocaru: Sunt mai multe realizări, concretizate în patru albume de cântece populare: „Dunăre cale bătrână”, „M-am născut în Dobrogea”, „Dobroge, mândră grădină”, „Cântaţi, voi, moşnenii mei”. De asemenea, am realizate proiecte cultural-europene în Turcia – 2001, în Franţa – Montpellier – 2007, în Bulgaria- DRYANOVO, 2012 şi 2013.
Reporter: Când v-aţi propus să vă lansaţi CD-ul? Ce alte proiecte culturale sau muzicale aveţi în lucru pentru viitorul apropiat?
Elena Ionescu Cojocaru: Sper în realizarea unui CD-album de autor „Elena Ionescu Cojocaru şi Fiii Dobrogei” cât mai repede cu putinţă, pentru că materialul este gata. Sunt sprijinită în tot ceea ce mi-am propus de directorul Centrului Cultural Judeţean „Teodor T.Burada”, profesor Doina Voivozeanu, de Fundaţia „Fantasio”, de Fundaţia „Demnitatea Pontică” şi de alţi prieteni dragi care iubesc cântecul românesc adevărat.
N.B: Mulţumim profesoarei de muzică Elena Ionescu Cojocaru pentru interviul acordat.
[scrollGallery id=44]
