To Top
15.11.2013
Pentru a vedea înregistrarea video, accesaţi link-ul:
http://www.youtube.com/watch?
Reputatul profesor de matematică, Andrei Gheorghe, s-a născut pe 12 august 1942, în satul Lunca, judeţul Tulcea. A absolvit Liceul din Babadag obţinând în clasa a XI-a, locul I la matematică şi Premiul Special la Olimpiada naţională de matematică. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Matematică, Universitatea „Bucureşti”. Cariera didactică şi-a început-o în anul 1967 ca asistent la Institutul de Marină, Constanţa, iar din anul 1970 a intrat ca profesor de matematică la Liceul Energetic din Constanţa. În perioada 1985-1990 a fost inspector de matematică la Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, iar din 1990 până în 1993 a deţinut funcţia de inspector şcolar general al ISJ Constanţa. Totodată, în perioada 1992-2001, a fost lector universitar la Universitatea „Ovidius” Constanţa unde a predat cursul şi seminarul „Metodica predării matematicii”. Din anul 1993 şi până în 2010, anul pensionării a predat matematica la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa.
Pe lângă activitatea didactică a avut şi una politică – de parlamentar în Camera Deputaţilor precum şi de membru al Comisiei de Învăţământ „Ştiinţă şi Sport”, perioada 1996-2000. De asemenea, a fost şi membru al Biroului Naţional al Societăţii de Ştiinţe Matematice, compus din 11 membri. Ca deputat a iniţiat şapte proiecte legislative alături de alţi colegi parlamentari şi a avut peste 40 de intervenţii parlamentare.
Este autor şi coautor al unui număr de 28 de cărţi de specialitate – manuale şi culegeri de matematică. De asemenea, şi-a întregit activitatea publicistică cu lucrări susţinute în cadrul conferinţelor ştiinţifice organizate la Universitatea „Ovidius” Constanţa.
A fost vicepreşedinte al comitetului de organizare a Olimpiadei internaţionale de matematică, Bucureşti, 1999. A fost membru al comitetului de redacţie al Gazetei matematice, 2005-2008, seria A şi 2008-2011, seria B. În prezent, este membru de onoare al comitetului de redacţie al Gazetei de matematică.
În privinţa diplomelor şi distincţiilor primite, se pot remarca, distincţia de „Profesor Evidenţiat” – 1981, Diploma şi medalia „Meritul pentru învăţământ” – gradul de Cavaler – 2004, Diploma „Gheorghe Lazăr”, clasa I, 2006, Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate – 2010 precum şi cinci medalii jubiliare obţinute la diferite aniversări.
Reporter: Ce v-a determinat să deveniţi profesor de matematică? De mic aţi iubit matematica sau pasiunea pentru aceasta a venit pe parcurs?
Andrei Gheorghe: Iniţial, ca elev de gimnaziu îmi plăceau istoria şi literatura, pasiune venită de la bunicul meu care era preot în sat, însă, mai târziu, profesorul meu de matematică, Corneliu Zidăroiu, mi-a zis că am aptitudini deosebite pentru matematică şi atunci am decis să mă prezint la cercuri. Din acel moment am apărut ca „rezolvitor” în Gazetă şi aşa am început să cred că pot face ceva în matematică. Consider că matematica e un fel de a fi şi, totodată, viaţa mea îmi este întreţinută de matematică şi nu contenesc să mă minunez mereu de lucrurile deosebite pe care le întâlnesc în diferite publicaţii de specialitate. Din acest punct de vedere cred că un profesor adevărat trebuie să se minuneze măcar o dată pe săptămână de lucrurile noi pe care le întâlneşte ceea ce presupune că el trebuie să studieze permanent.
Reporter: Privind retrospectiv, ce a însemnat pentru dumneavoastră să fiţi profesor de matematică la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa?
Andrei Gheorghe: În primul rând, întâlnirea cu elevii deosebiţi, pasionaţi de matematică cu care am putut lucra la un nivel destul de ridicat. La Liceul Energetic am avut olimpici naţionali ca Vlada Marin, în prezent conferenţiar universitar doctor în informatică, Universitatea „Bucureşti, Anton Dumitru, profesor la Liceul „Ovidius” Constanţa, Naum Constantin, profesor de matematică în Australia ş.a, însă la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa am întâlnit mai mulţi elevi iubitori de matematică. Aveam clase unde participau aproape jumătate dintre elevi la cerc ceea ce pentru mine era o plăcere deosebită să mă văd cu ei şi să pot lega un dialog înalt la nivelul matematic. De asemenea, la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” am avut colegi de matematică cu care am lucrat şi am colaborat foarte bine, Caragea Constantin, Ene Viviana, Ion Cucurezeanu, Gheorghe Bordea, Nelu Chichirim şi studentul Andrei Velicu. Împreună am publicat, de-a lungul timpului, mai multe cărţi. Cu ei am putut face o echipă şi am putut să publicăm cărţi apreciate pe plan naţional. În acest sens, ultima carte a fost lansată la Olimpiada naţională de matematică de la Braşov, 2013 şi prezentată de profesorul universitar Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice, şi de vicepreşedintele, prof. univ. dr. Vladimir Boscov.
Reporter: Dacă aţi fi din nou la început de drum şi aţi avea 18-19 ani, ce decizie aţi lua? Aţi alege să fiţi tot profesor de matematică?
Andrei Gheorghe: E greu să mă gândesc dacă aş fi putut face altceva. Probabil aş fi ales să fac cercetare în matematică.
Reporter: Puteţi să ne vorbiţi despre o experienţă pozitivă şi un moment dificil din cariera dumneavoastră de profesor?
Andrei Gheorghe: Experienţele pozitive au fost succesele elevilor mei, Ion Berbec, Anton Ramona, Monica Secăreanu, Andrei Velicu, Cocalea Andrei, Monica Păun ş.a , şi apoi cărţile apreciate de cei mai buni profesori din ţară.
Un moment dificil a fost atunci când nu am mai fost primit la Liceul din Babadag timp doi ani de zile (bunicul meu fiind preot cu casă confiscată, care s-a făcut CAP, iar celălalt bunic al meu Andrei Gheorghe a fost membru PNŢCD şi a fost închis în perioada 1949-1953). Mi-a fost greu să trec peste acest moment şi am decis atunci să învăţ din furie pentru a scăpa de situaţia pe care o aveam la ţară. În fiecare vară munceam câteva luni la fostele cooperative agricole de producţie. Am făcut acest lucru până în anul al IV-lea. Abia aşteptam să merg la facultate, pentru că acolo mâncam două feluri de mâncare şi mult mai bine decât acasă.
Ca inspector de matematică şi în calitate de inspector şcolar general m-am confruntat cu răutăţile şi mărşăviile unor profesori şi, nu în ultimul rând, cu invidia răutăcioasă a câtorva colegi. Dincolo de toate acestea, nu am purtat niciodată ranchiună şi invidie faţă de alţi colegi. Am trăit seninătatea vieţii şi am căutat să ocolesc pe cât era posibil răutăţile din jurul meu. La Inspectoratul Şcolar am găsit şi oameni de valoare deosebiţi cu care am colaborat foarte bine, dar şi trădători.
Reporter: Cum se desfăşurau orele de matematică, la clasă, cu elevii dumneavoastră?
Andrei Gheorghe: Am considerat întotdeauna că meseria de profesor este una pe care trebuie să o faci din plăcere şi mă simţeam întotdeauna bine în clasă alături de elevii mei. Un profesor trebuie să fie, totodată, şi puţin actor. Lecţia trebuie să se desfăşoare nu doar sub imperiul întrebărilor puse de profesori, ci şi stimularea întrebărilor puse de elevi este importantă. Au fost situaţii în care întrebările elevilor mă puneau pe gânduri, fie asupra lecţiei, fie asupra unor probleme de matematică. De multe ori puneam note de 10 pentru întrebări. Mai târziu am considerat că trebuie să existe şi exigenţă şi colaborare la ore precum şi momente de iertare a unor mici situaţii. Deseori un elev iertat poate fi un elev câştigat. De exemplu, mi se întâmpla să am la clasă elevi mai rebeli, mai zvăpăiaţi care nu învăţau deloc la matematică, dar în momentul în care le-am zis, într-o glumă, că ei pot avea aptitudini, dar nu vor să înveţe şi iertându-i de câteva ori, i-am simţit îndatoraţi şi porniţi să-mi dovedească că pot fi şi buni, ceea ce s-a şi întâmplat.
Reporter: V-aţi implicat permanent în pregătirea elevilor performeri pentru diverse concursuri şi olimpiade? Ce premii importante au obţinut elevii coordonaţi de dumneavoastră?
Andrei Gheorghe: Făceam pregătire suplimentară cu toată clasa şi cercurile speciale le organizam sâmbăta. În fiecare an am avut participanţi la Olimpiada naţională de matematică. Într-un an, am avut la Liceul Internaţional cinci elevi la Olimpiada naţională, iar în 2001 am avut şase elevi la etapa naţională a olimpiadei. Întodeauna am avut rezultate remarcabile cu elevii mei mai sus menţionaţi, cum ar fi Premiul I, Premiul al II-lea ceea ce m-a bucurat foarte mult. Îmi pare rău că din păcate, în prezent, pregătirea de excelenţă a multor elevi nu este făcută în mod organizat şi cu profesorii cei mai buni. Din acest punct de vedere foarte mulţi elevi sunt pierduţi pentru performanţă şi câştigaţi de lucruri mai simple. Chiar şi anul trecut am pregătit un grup de elevi de la Liceul Internaţional de Informatică, întrucât am fost solicitat în acest sens. M-am întrebat întotdeauna de ce societatea nu îi foloseşte pe acei profesori pensionari buni care încă mai pot face ceva.
Reporter: Aţi sprijinit şi aţi ajutat elevi proveniţi din casele de copii sau familii defavorizate din localităţi precum Negru Vodă, Băneasa, Comana, Dobromir, Ostrov, Oltina s.a. În ce au constat aceste acţiuni?
Andrei Gheorghe: Mi-a venit ideea de a-i ajuta pe acei elevi văzând situaţiile în care trăiau. Îi ajutam cu haine, rechizite şi cu tot ceea ce puteam. Am făcut aceste acţiuni şi după anii `90, pentru că atunci primeam şi multe ajutoare din străinătate – Franţa, Belgia. Am întâlnit copii care mergeau cu aceeaşi încălţăminte la şcoală. De exemplu, în satul Tătaru, o familie cu şapte copii nu avea cu ce să se ducă la şcoală. Cei mari îşi schimbau încălţămintea între ei, iar cei mici nu aveau cu ce să meargă. Am mers la ei cu o dubă cu haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Nu-şi găseau cuvintele să-mi mulţumească pentru ajutorul acordat.
Reporter: Ce credeţi că v-a recomandat ca membru în Comisie pentru elaborarea şi redactarea subiectelor pentru olimpiadele şi concursurile şcolare?
Andrei Gheorghe: În primul rând, competenţa şi, în al doilea rând, ştiau că sunt un om cinstit. Am redactat subiecte şi înainte de `89, în comisii restrânse. Am fost timp 20 de ani membru la Olimpiada naţională de matematică. Am fost în comitetul de redacţie al Gazetei de matematică, seria A, profesor şi apoi am fost membru al redacţiei Gazetei de matematică, seria B pentru elevi, iar din 2011 am rămas membru onorific al Gazetei de matematică. Pot spune despre această Gazetă că este una dintre cele mai vechi gazete de matematică din lume. De obicei, în Gazetă apar cei mai renumiţi profesori de matematică, se publică articole, probleme, noutăţi şi se adresează elevilor şi profesorilor de matematică. Din păcate, România e mai puţin căutată.
Reporter: Cum aţi descrie perioada în care aţi fost inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa? Cu ce realizări vă puteţi mândri?
Andrei Gheorghe: A fost cea mai grea perioadă în care nu mi-am putut lua concediu decât în ultimul an. Peste 3.000 de cadre didactice au fost titularizate şi au fost revizuite unele nedreptăţi care se făceau de ani de zile. Peste 20 de cadre didactice au primit apartamente din partea Primăriei Constanţa. În perioada aceea am fost în Comitetul de înfiinţare a Universităţii „Ovidius” Constanţa şi i-am ajutat cu spaţii pentru cazarea studenţilor şi pentru înfiinţarea Facultăţii de Medicină, cedând şcoala din Piaţa Chiliei. Am întărit controlul şi exigenţa inspectorilor, am reuşit să fac o echipă de oameni foarte competenţi apreciată şi la nivelul Ministerului Educaţiei. În cei patru ani de zile, am organizat Olimpiada naţională de matematică, Balcaniada de matematică a VIII-a şi prima ediţie a Balcaniadei de informatică din Constanţa. Am înfiinţat un ziar al învăţământului judeţului Constanţa numit „Dynamis”. Am construit trei şcoli noi cu fonduri din străinătate, Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Constanţa, Colegiul Tehnic „Energetic” Cernavodă cu ajutorul Ministerului Energiei şi mai era în proiect un liceu la Năvodari care nu a fost finalizat, întrucât primarul nu ne-a acordat teren. Am înfiinţat Liceul „G.Călinescu” Constanţa, primul liceu umanist, Liceul Tehnologic de Electrotehnică şi Telecomunicaţii Constanţa, Liceul Teoretic „Anghel Saligny” Cernavodă, Liceul cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru”, Constanţa. De asemenea, am schimbat profilele şi numele unor licee: Liceul „Decebal”, Liceul „Traian”, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” Medgidia, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Techirghiol.
Reporter: Pe lângă activitatea didactică aţi ales să faceţi şi politică. Cum caracterizaţi această trecere de la profesor la om politic şi ce a însemnat pentru dumneavoastră?
Andrei Gheorghe: În primul rând, am participat la întocmirea şi la promovarea statutului cadrelor didactice şi a noii legi a învăţământului. Printre puţinii membri ai comisiei doar trei au fost inspectori generali sau de specialitate restul nu cunoşteau în profunzime problemele învăţământului. În acest caz, m-am simţit dator să mă implic. Am ajuns deputat în urma alegerilor din 1996 unde am fost determinat de foştii mei elevi şi studenţi care mi-au zis că trebuie să mă implic măcar în probleme de învăţământ. E foarte trist că acum în comisiile parlamentare care promovează legi ar trebui să fie cei mai competenţi oameni ori lucrurile se întâmplă aproape invers. De exemplu, am propus ca profesorii foarte buni din mediul rural să fie altfel plătiţi şi, de asemenea, periodic profesorii să fie reevaluaţi ceea ce nu s-a concretizat.
Reporter: Domnule profesor, sunteţi un model pentru mulţi profesori de matematică. Ne puteţi spune care au fost modelele dvs.?
Andrei Gheorghe: Am avut multe modele de profesori la matematică. La facultate i-am avut pe Grigore Moisil, Caius Iacob, Gheorghe Vrânceanu, Gheorghe Mihoc, Nicolae Dinculeanu, Solomon Marcus ş.a.
Reporter: Ce sfaturi le-aţi da tinerilor dascăli sau celor care se pregătesc să urmeze o carieră în domeniul învăţământului?
Andrei Gheorghe: Pasiune, muncă şi ambiţie altfel nu se poate face. Dacă alegi o meserie care nu-ţi place mai bine să nu o alegi. De asemenea, un profesor trebuie să înveţe tot timpul chiar şi după pensionare.
N.B: Mulţumim profesorului de matematică, Andrei Gheorghe, pentru interviul acordat.
[scrollGallery id=51]
