To Top
20.09.2013
Pentru a vedea înregistrarea video accesaţi link-ul:
http://www.youtube.com/watch?v=YtIqLfSKj4A&feature=youtu.be
Renumitul profesor de limba şi literatură română, Vasile Coman, s-a născut pe 26 noiembrie 1946, în Timişoara. În anul 1970, a absolvit Institutul Pedagogic Constanţa, secţia filologie – limba şi literatura română, astăzi având denumirea de Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Litere. În perioada 1970-1990, a fost profesor titular la Canlia, comuna Lipniţa din jud.Constanţa. Între anii 1990-2011, a predat la şcoala Nr. 1 „George Enescu” din Năvodari, iar din 2011 şi până în prezent este profesor la Liceul Teoretic Educaţional Center „Cambridge School of Constanta”. În anul 2008, Guvernul României şi Ministerul Educaţiei Naţionale i-a înmânat Diploma de excelenţă pentru palmaresul realizat în domeniul educaţiei şi poziţia de excelenţă deţinută în galeria de olimpici ai şcolii româneşti.
De-a lungul carierei sale didactice a obţinut 13 premii naţionale la concursuri şi olimpiade şcolare, iar marele premiu l-a câştigat, în anul 2013, la Concursul internaţional de poezie „Europoesie et Terpsichore” la care au participat reprezentanţi din 10 ţări. Motto-ul domniei sale este „Fiecare dintre noi, dascălii, este un „Domnu` Trandafir” şi trebuie să avem grijă ceea ce lăsăm în urmă”.
Reporter: Ce v-a determinat să deveniţi profesor de limba şi literatura română?
Vasile Coman: Provocarea mi-a făcut-o profesorul de limba şi literatura română, Victor Chocheş, la Canlia. Am iubit şi iubesc dintotdeauna limba română pentru că îmi place să vorbesc, să cânt, să glumesc în limba română. Fără limba română, poporul meu ar avea de suferit. Sunt conştient că am obligaţia să veghez permanent la vitalitatea ei, dar mai ales la corectitudinea rostirii ei. Dacă au existat şi alte dorinţe, tendinţe în drumul meu în viaţă, busola mi-a fost limba şi literatura română.
Reporter: Când şi unde v-aţi început cariera didactică?
Vasile Coman: Cariera didactică am început-o în satul meu Canlia, în anul 1970, când după repartiţia guvernamentală, am ajuns profesor dar şi director al şcolii unde am fost elev. Ce poate fi mai înălţător? Mi-am dat seama că am o misiune nobilă, dar dificilă pentru că trebuia să-mi formez proiecte şi o echipă, căci singur nu aş fi ajuns să am o mulţumire care astăzi mă înnobilează.
În perioada începutului carierei mele, absolvenţii fie profesori, fie ingineri, fie medici sau de alte specialităţi aveau obligaţia să rămână în localităţile unde au primit repartiţia altfel intrau sub incidenţa Legii 27 pe care am asemănat-o cu „legământul lui Mihai”. Este vorba despre o lege pe care marele voievod a aplicat-o, dar a pierdut încrederea ţăranului. Marile oraşe, inclusiv Constanţa, au fost declarate oraşe închise. Aşadar, acolo, am rămas până când porţile au fost deschise de Revoluţia decembristă.
În urma unui concurs am obţinut punctajul transferului şi titularizării la Şcoala Nr. 1 „George Enescu” din Năvodari, unde „am găsit piciorul de Paris” aşa cum a numit acest orăşel inspectorul general adjunct din anul 1990, Ion Băraru.
Astăzi, în 2013, se împlinesc 43 de ani de activitate didactică. Pentru unii, ar putea fi acest drum obositor şi compătimitor, dar pentru mine NU! Pentru că mă simt alături de copii şi colegi la fel de tânăr ca ei. Părul alb trădează vârsta fizică, dar faptele mele dovedite în orice clipă în relaţia cu elevii stabilesc vârsta spirituală – sunt încă tânăr. Aşa a fost căci, aici, într-un oraş cu populaţie tânără, am reuşit să recuperez timpul trecut şi iată-mă acum, la ora bilanţului, pe care aş vrea să o amân pentru altădată.
Reporter: Dacă aţi fi din nou la început de drum şi aţi avea 18-19 ani, ce decizie aţi lua? Aţi alege să fiţi tot profesor de limba şi literatura română?
Vasile Coman: Da, pentru că aşa este crezul meu. În această calitate de dascăl eu îmi pot etala şi alte calităţi. Sunt autodidact în muzică, dirijor de cor, de orchestră şcolară. Îmi pot coordona proiectele „Dobrogea-Cultură şi Civilizaţie”, „Spiritul lui Caragiale” şi, mai nou „Recuperarea, conservarea şi transmiterea tradiţiilor, datiniilor, obiceiurilor”.
Reporter: Aveţi un palmares impresionant de premii obţinute la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale. Care este secretul?
Vasile Coman: Secretul succesului îl cunoaştem cu toţii, dorinţa şi perseverenţa în muncă. Am dorit să fiu într-o permanentă competiţie cu mine însumi – mâine să fiu mai bun decât astăzi. Am creat un stil în a preda, în a consolida şi în a performa la etape superioare. Dacă în anul 1998, obţineam două menţiuni la etapa judeţeană pentru mine şi pentru şcoala în care activam, era ceva deosebit. În anul 2000, am primit două premii naţionale, la Olimpiada de Limba şi literatura Română şi la „Tinere Condeie”. Peste doi ani, am format o viitoare luptătoare călăuzită de spiritul învingătorului – Mădălina Grasu, cu care din clasa a V-a şi până în clasa a VIII-a inclusiv, am fost la finala Olimpiadei şcolare de limba şi literatura română obţinând premiul al III-lea, premiul I, medalia de aur, premiul „Vasile Pogor” acordat de Societatea „Junimea” şi „Dacia Literară” Iaşi. Apoi, am obţinut două premii II şi o menţiune pentru ca în acest an, în 2013 să obţin cu eleva, Smaranda Maria Bîrcă, Marele premiu la Concursul internaţional de creaţie poetică la care au participat 10 ţări francofone.
Reporter: Puteţi să ne vorbiţi despre o experienţă pozitivă şi un moment dificil din cariera dumneavoastră de profesor?
Vasile Coman: Experienţa pozitivă a activităţii mele este capacitatea de care nu mă dezic implicându-mă în tot ceea ce înseamnă responsabilitate didactică. Momentul dificil al vieţii mele de dascăl a fost acela când îmi doream evadarea din spaţiul în care eram încorsetat prin legea de care aminteam mai sus.
Reporter: Ce vă lipseşte cel mai mult din perioada în care aţi fost profesor la o şcoală de stat?
Vasile Coman: Nu îmi lipseşte nimic, ba mai mult, am şansa ca originalitatea gândurilor, proiectelor mele să nu întâmpine oprelişti.
Reporter: Deşi sunteţi un om al scrisului nu sunteţi un om al hârtiilor… Cum comentaţi acest lucru?
Vasile Coman: De multe ori mi s-a demonstrat, fie din propria experienţă, fie din experienţa altora că „hârtiile” pot fi un factor de stres, un factor prefabricat, aşadar fals.
Reporter: Sunteţi printre profesorii care aţi vrut să lăsaţi ceva în urma dumneavoastră. Numele profesorului Vasile Coman este legat şi de Festivalul de Teatru „Spiritul lui Caragiale”. De ce un festival dedicat lui I. L. Caragiale ?
Vasile Coman: Festival de teatru pentru că îmi place. Prin anul 1997, am făcut nişte cursuri de regie în teatru şi, de ce nu, actorie pentru că mi-a plăcut. Festivalul de teatru l-am iniţiat nu cu această titulatură, ci ca un moment sărbătoresc, o serbare şcolară în care noi, profesorii de limba şi literatura română să aducem acele colective de elevi care intră în spiritul personajului unei schiţe, a unei piese de teatru. În urma unei inspecţii la clasa a VI-a, domnul inspector Cileagă m-a felicitat, i-a felicitat şi pe copii pentru că lecţia de literatură – caracterizarea personajului principal din schiţa „D-l Goe” s-a desfăşurat foarte bine, dar „n-au râs copiii”. Trei ani am reflectat asupra acestei afirmaţii şi am avut revelaţia că oricare creaţie literară, fie schiţă, fie piesă de teatru semnată de marele Caragiale trebuie să aducă zâmbetul, buna dispoziţie pe faţa şi în sufletul cititorului-spectatorului. Aşa s-a născut Festivalul de Teatru „Spiritul lui Caragiale”.
Reporter: Cum s-a născut pasiunea dumneavoastră pentru istorie?
Vasile Coman: Din anul 1953, când copil fiind, lângă profesorul Petre Diaconu de la Institutul de Arheologie din Bucureşti, am înţeles glasul pietrei din zidurile cetăţii Păcuiul lui Soare. Ţărmul Dunării, la gura Canliei, era plin de cioburi şi împreună cu elevii mei am început să refacem istoria pierdută prin aceste cioburi. Aşa s-a născut ideea de a face un muzeu şcolar, sătesc pe care l-am deschis în prezenţa unor oameni de cultură: Adrian Rădulescu, Petre Diaconu.
Reporter: De-a lungul anilor v-au trecut prin mână numeroase generaţii de elevi. Puteţi să ne daţi câteva nume cu care vă mândriţi că le-aţi fost profesor?
Vasile Coman: Nu-mi este greu să spun câteva nume şi sigur dacă le-aş spune nu aş supăra pe cineva pentru că în lecţia mea de viaţă predată copiilor invidia nu-şi are locul şi, totuşi, merită să spun numele câtorva elevi: Florentina Deceanu, Mădălina Grasu, Maria Enache, Adrian Bărăgan, Cozmin Andrei şi mulţi alţii.
Reporter: În ceea ce priveşte relaţia profesor-elev, ce ne-aţi putea spune în privinţa generaţiilor actuale? Observaţi schimbări radicale din punctul de vedere al mentalităţii şi disciplinei?
Vasile Coman: Nu observ nicio diferenţă între generaţii pentru că nu lipseşte mâna de maestru care cheamă spre sine prietenia, colaborarea copiilor.
Reporter: Credeţi că este nevoie în spaţiul literar de arbitrajul criticilor, acum când oricine are blog şi poate să-şi dea cu părerea?
Vasile Coman: Da, cu condiţia să îi fie recunoscută calitatea de critic a celui care se încumetă să abordeze textul literar. Aşa cum am mai spus-o pe un post de televiziune, textul literar nu este o glumă chiar dacă el este o comedie, pentru că în spatele cuvântului scris, enunţului conceput în laboratorul minţii creatorului se află mesajul pe care nu-l descoperă oricine.
Reporter: La ora actuală, televizorul şi internetul câştigă teren în defavoarea cărţilor? Cum pot câştiga profesorii lupta cu tehnologia?
Vasile Coman: Dacă un profesor pierde în lupta cu tehnologia înseamnă că nu a înţeles care îi este locul în această competiţie. Tehnologia creează instrumentele prin care maestrul dirijează corul. Aşadar, internetul şi televiziunea sunt precum manualele şcolare mijloace instrumentale didactice.
Reporter: În România, tirajul mediu pentru o carte este de 1.500 de exemplare. În Ungaria e în jur de 8.000. E cineva „vinovat“ de situaţia aceasta? Cititorul, lipsa lui sau scriitorul?
Vasile Coman: Sigur că este „vinovat” cineva, dar în niciun caz scriitorul. Sigur cel care îl reprezintă pe scriitor – editura şi piaţa de desfacere – care nu găseşte acele mijloace atractive care să se adreseze cititorului.
Reporter: Credeţi în implicarea intelectualului în politică?
Vasile Coman: Menirea intelectualului este o politică, depinde ce înţelegem prin politică pentru că dacă doar sensul restrictiv, cel care se regăseşte în actul administrativ, este înţeles că atunci este o greşeală. Marii învăţaţi, marii oratori au fost intelectuali nu scursoarea societăţilor din care proveneau.
Reporter: Dacă aţi fi ministru al Educaţiei ce aţi face pentru a îmbunătăţi sistemul de învăţământ actual?
Vasile Coman: Să ştiţi că m-am gândit nu o dată la acest act, dar nu a fost o dorinţă, ci în retorica ce aş face-o găsesc acele pârghii prin care învăţământul românesc trebuie să-şi redobândească locul prin recuperare, dar şi prin racordare la noul planetar. Aşadar tradiţia şi noutatea trebuie să fie un proiect aflat în mâna unor valoroşi profesionişti, dar nu birocraţi, ci practicieni.
Reporter: Domnule profesor, sunteţi un model pentru mulţi profesori de limba şi literatura română. Ne puteţi spune care a fost modelul sau modelele dvs?
Vasile Coman: Am amintit şi mai devreme profesori din gimnaziu şi din timpul facultăţii, Victor Cocheş şi Cornel Regma, care în expunerile lor nu au adus oboseala, plictiseala auditoriului.
Reporter: Ce le-aţi sugera profesorilor de limba şi literatura română din noua generaţie?
Vasile Coman: Aşa cum am aplicat în activitatea mea principiul ce m-a călăuzit şi mă călăuzeşte – mâine să fiu mai bun decât astăzi, poate fi mai mult decât sfatul meu pentru că ignorarea insucceselor de la orele de curs atrage după sine o mare de dezamăgire şi aceasta se numeşte neputinţa izbândirii în demersul didactic.
N.B: Mulţumim profesorului de limba şi literatura română, Vasile Coman, pentru interviul acordat.
[scrollGallery id=38]
17.09.2013
Luni, 16 septembrie a.c., a început anul şcolar 2013-2014, marcat prin festivităţi organizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ şi la care au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai autorităţilor locale, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor-Daniel Constantinescu, senatorul Alexandru Mazăre şi deputatul Eduard Stelian Martin.
În acest an şcolar, sute de copii din judeţul Constanţa vor învăţa în unităţi şcolare nou construite şi dotate corespunzător. Este cazul școlilor generale din Amzacea, 23 August, Siliştea, Mircea Vodă, Cotu Văii, Ciocârlia de Sus şi Tortoman și grădiniţelor din Topraisar, Grădina şi Oltina. Şcolile au fost ridicate cu bani şi de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi de la Banca Mondială, iar grădiniţele au beneficiat de fonduri primite prin sponsorizări, de la primăriile localităţilor şi de la Consiliul Judeţean Constanţa
De asemenea, copiii din Crucea, Dumbrăveni, Ostrov, Lipniţa şi Vulturu au pășit în școli reabilitate, pregătite optim pentru debutul anului şcolar.
Inspectorul şcolar general, prof. dr. Răducu Popescu, a fost alături de preşcolarii Grădiniţei cu Program Normal Nr. 2 din Murfatlar şi de elevii Liceului Teoretic Murfatlar.
[scrollGallery id=37]
16.09.2013
Referitor la flyerele oferite de reprezentanţii Centrului Comercial City Park Mall elevilor celor cinci unităţi de învăţământ, care au participat la spectacolul de vineri, 13 septembrie 2013, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa menţionează că demersul aparţine exclusiv centrului comercial.
Totodată, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa dezaprobă şi se delimitează clar de această iniţiativă. De asemenea, precizăm că Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa nu recomandă, nu aprobă şi nu impune părinţilor lista de rechizite pentru anul şcolar 2013-2014 sau centrul de unde să le achiziţioneze.
16.09.2013
Dragi elevi,
Vă doresc acum, la începutul anului școlar, ca perseverența, ambiția, voința îmbinate cu multă muncă și seriozitate să vă conducă pe traseul devenirii voastre. Primiţi sprijinul profesorilor voştri, fiţi creativi şi urmaţi-vă idealurile.
Stimați părinți,
Pentru mulți dintre dumneavoastră școala este locul spre care vă întoarceți cu încredere, ori de câte ori își deschide porțile. Implicarea dumneavoastră în formarea și dezvoltarea armonioasă a copilului, în alegerea unui drum corect și ascensional are un rol fundamental.
Îmi exprim speranţa că şi în acest an, şcoala se va bucura de sprijinul dumneavoastră.
Dragi colegi,
Aveți misiunea nobilă să formați caractere, să promovați valori devenind repere morale pentru elevii dumneavoastră.
Am convingerea că veţi stărui în cultivarea modelelor sociale veritabile, delimitând nonvalorile care au invadat agresiv mediul informaţional şi astfel, cu rațiune şi măiestrie să împliniţi drumul performanţei didactice.
Tuturor vă doresc un an deosebit, în care părinții și școala să fie adevărați parteneri în realizarea profesională și personală a copiilor.
Prof. dr. Răducu Popescu,
Inspector Şcolar General
14.09.2013
Aproximativ 200 de elevi şi cadre didactice de la şcolile din municipiul Constanţa: „Nicolae Titulescu”, „Remus Opreanu”, „B.P. Haşdeu”, „M. Viteazul” şi „D. Cantemir” au participat vineri, 13 septembrie a.c., la o manifestare cultural-artistică dedicată deschiderii anului şcolar 2013-2014.
În deschiderea manifestării, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi un sobor de preoţi au oficiat o slujbă de binecuvântare a şcolarilor şi a profesorilor. De asemenea, Arhiepiscopul Tomisului i-a sfătuit pe elevi să fie ascultători şi să înveţe, iar pe profesori să le împărtăşească din ştiinţa lor, să-i educe cu responsabilitate şi să-i îndrume acum când sunt la început de viaţă. Apoi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa, Primăria Municipiului Constanţa au transmis prin vocea reprezentanţilor mesaje de început de an şcolar pentru copii şi profesori.
Spectacolul a continuat cu dansuri sportive, muzică uşoară, fanfară, muzică şi dansuri populare. Întregul program artistic a fost oferit de cercurile Palatului Copiilor, sub coordonarea prof. Roxana Mitan.
La finalul spectacolului, elevii au primit din partea organizatorilor cadouri, orare şi rechizite menite să le deschidă porţile spre o nouă etapă din viaţă cu veselie şi curiozitate.
[scrollGallery id=36]
11.09.2013
Inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu a susţinut în cursul zilei de marţi, 10 septembrie a.c., o conferinţă de presă, la Palatul Copiilor având ca subiecte pe ordinea de zi: stadiul pregătirii unităţilor de învăţământ pentru începutul anului şcolar dar şi încheierea unui protocol de colaborare între Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa şi Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Astfel, în ceea ce priveşte stadiul de pregătire a unităţilor şcolare din judeţul Constanţa, 393 de unităţi de învăţământ sunt autorizate să înceapă anul şcolar, 68 de unităţi sunt în curs de autorizare, iar 42 de unităţi nu au depus solicitări de autorizare. În acest sens, inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu a declarat că pregătirile şcolilor pentru începerea anului şcolar, în proporţie de 78%, sunt finalizate. „Timp de două săptămâni, atât eu, cât şi inspectorii ISJ Constanţa am mers în vizite, în judeţ, în unităţile de învăţământ pentru a ne asigura că toţi directorii au reuşit şi vor reuşi să termine cu pregătirile până la începerea anului şcolar. În toate unităţile de învăţământ în care am mers se derulau activităţi de igienizare, iar directorii au fost preocupaţi să-şi îndeplinească sarcinile pe care le au şi să pregătească anul şcolar aşa cum trebuie”, a declarat inspectorul şcolar general, Răducu Popescu.
De altfel, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa desfăşoară, în aceste zile, controale în toate unităţile de învăţământ din judeţul Constanţa. “Controlul va dura trei săptămâni, la finalul cărora vom face cunoscute unităţile găsite cu nereguli, respectiv lipsa apei curente, neigienizarea grupurilor sanitare sau săli de clasă care nu au suportat igienizări”, a declarat directorul DSP, dr. Constantin Dina, prezent la conferinţa de presă.
Referitor la stadiul ocupării posturilor/catedrelor vacante, inspectorul şcolar general adjunct, prof. Mircea Vrană a precizat că, pentru perioada 11-13 septembrie a.c., au mai rămas vacante 220 de posturi (141 în rural şi 79 în urban). „Pentru educatoare avem 63 de posturi, 106 la învăţători, iar 51 de posturi sunt pentru alte discipline”, a declarat inspectorul şcolar general adjunct, prof.Mircea Vrană.
Tot în conferinţă, inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu a prezentat noutăţile în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale pentru anul şcolar 2013-2014. Printre schimbările anunţate de Ministerul Educaţiei Naţionale se pot enumera, creşterea ponderii mediei la Evaluarea Naţională la 75%, faţă de 50% cât a fost până acum şi reducerea la 25% a ponderii notelor din ciclul gimnazial pentru admiterea la liceu, introducerea, în premieră, a simulării la clasa a XI-a.
Nu în ultimul rând, inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu a încheiat un protocol de parteneriat cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa privind colaborarea în cadrul proiectului “Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”. Proiectul urmărește pregătirea tinerilor, anterior intrării lor pe piața forței de muncă, cu privire la riscurile profesionale, la drepturile și obligațiile lucrătorilor. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă elevii și cadrele didactice din liceele care au filiera tehnologică, filiera teoretică cu profil real, învățământ special și special integrat.
[scrollGallery id=35]
11.09.2013
Pentru a vedea înregistrarea video accesaţi link-ul:
http://www.youtube.com/watch?v=DH1K6VkKeOM
Profesorul de educaţie fizică şi sport, Muşat Radu Soare, s-a născut pe 24 august 1942, în localitatea Plopeni, judeţul Constanţa. A absolvit Institutul de Cultură Fizică, Bucureşti 1964, şi în acelaşi an, a fost repartizat la Liceul Năvodari, iar în septembrie 1966 a fost transferat la cerere la Liceul „Economic” din Constanţa. Gradele didactice le-a obţinut în următorii ani: în anul 1967- definitivatul, în anul 1972- gradul al II-lea şi în anul 1980 – gradul I. Între 1966-1969, a lucrat, cu jumătate de normă, la Clubul Sportiv „Farul” din Constanţa, secţie gimnastică-fete. În 1974, a fost numit director adjunct la Clubul Sportiv Şcolar Nr. 2 Constanţa, urmând ca în 1980 să fie transferat la cerere la Şcoala Nr. 35 din Constanţa. În anul 1988, din cauza reducerii activităţii, a fost transferat la Şcoala Nr. 29 din Constanţa. În acelaşi an, a primit titlul de Profesor Evidenţiat din partea Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, în cadrul Ordonanţei 7610. În perioada 1990-1999, a deţinut funcţia de director adjunct la Şcoala Nr. 29 din Constanţa, desfăşurând o intensă activitate metodică şi administrativă, iar între 1999-2005, data pensionării, a fost desemnat Şef de catedră. În 1992, a îndrumat practica pedagogică a studenţilor din anul al III-lea al IEFS Constanţa. În 2006 a primit premiul „Emilia Nicodin” pentru lecţie deschisă filmată în cadrul activităţii didactice metodice.
Reporter: Viaţa dumneavoastră a fost indisolubil legată de sport. Ce v-a determinat să deveniţi profesor de educaţie fizică şi sport?
Muşat Radu Soare: Nu m-am gândit niciodată că o să trebuiască să învăţ pe alţii. Îmi plăcea să lucrez eu, personal din toate sporturile câte ceva. Aşezat în faţa copiilor a trebuit să îmi selecţionez mijloacele, metodele prin care să-i pot face şi pe ei să înveţe mai uşor mişcările propuse. Încă de la începuturi am avut grijă de toţi copiii. De regulă, la disciplina educaţie fizică şi sport, cei mai dotaţi sunt cei daţi la o parte ori uitaţi, tocmai de aceea, mi-am îndreptat atenţia către aceşti elevi formând grupuri de lucru care aveau program diferenţiat, în aşa fel încât, toţi copiii să ajungă să-şi formeze deprinderile puse în lucru. Cele mai mari premii pentru mine au fost mărturisirile unor copii care nu au crezut niciodată că sunt în stare să execute asemenea mişcări. Am fost fericit că i-am făcut să descopere în ei capacităţi de care nu se credeau în stare.
Reporter: Dacă aţi fi din nou la început de drum şi aţi avea 18-19 ani, aţi lua exact aceleaşi decizii de până acum? Aţi alege să fiţi tot profesor de educaţie fizică şi sport?
Muşat Radu Soare: Poate că da, doar că viaţa actuală se desfăşoară după alţi parametri.
Reporter: Când v-aţi început cariera didactică?
Muşat Radu Soare: În anul 1964, în octombrie, prin repartiţie ministerială, am început activitatea didactică în Năvodari. Baza materială şi sfaturile inspectorului de specialitate de atunci m-au ajutat să mă înscriu pe un drum fericit în ceea ce priveşte activitatea la catedră. Am realizat acolo o serie de activităţi extraşcolare bine apreciate, cum ar fi o echipă de atletism şi o trupă de dansuri populare dobrogene. În 1966, la cerere, m-am transferat la Liceul „Economic” din Constanţa, nou înfiinţat. Aici am avut o activitate fructuoasă, în scurt timp, devenind candidat pe locul I, la municipiu şi judeţ, la handbal băieţi şi fete. Totodată, participând la tot felul de activităţi sportive propuse de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, am primit din partea unităţii şcolare o diplomă pentru cea mai bună activitate sportivă de masă. Între 1966-1969, am lucrat cu jumătate de normă, la Clubul Sportiv „Farul” din Constanţa, secţie gimnastică – fete. Aici am obţinut locul al III-lea pe ţară, la echipa de fete, iar 2-3 sportive au fost chemate, mai departe, la Lotul Naţional.
În 1974, am fost numit director adjunct la Clubul Sportiv Şcolar Nr. 2 din Constanţa. Întrucât Clubul nu avea secţie pe specializarea mea, la înţelegere cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, mi-am efectuat obligaţia de catedră tot la Liceul „Economic”. Iniţial, în Clubul Sportiv Şcolar Nr. 2, am avut sarcini, în domeniul metodic, pentru ca mai târziu, în 1976, prin plecarea directorului Patrichi Gigel în Maroc, să răspund de întreaga activitate a şcolii. Au fost ani de muncă, dar şi de satisfacţie profesională. În acest sens, am inaugurat un cămin de 216 locuri destinat sportivilor noştri de performanţă, de altfel, unicul în ţară cu destinaţie Clubul Sportiv Şcolar. De asemenea, cu ajutorul Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa am făcut unele ameliorări de spaţii îmbunătăţind condiţiile de viaţă ale sportivilor căminişti. Graţie bunei selecţii de cadre didactice realizată de directorul Patrichi Gigel, la demararea activităţii Clubului, ani la rând, CSS Nr.2 s-a înscris printre cele mai bune cluburi sportive din ţară, prin rezultatele de excepţie obţinute la toate secţiile pe ramuri de sport.
În anul 1980, la cerere, am trecut în reţeaua şcolară şi am ocupat post la Şcoala Nr. 35 din Tomis Nord, în apropierea casei. Şi această şcoală, din păcate, nu avea sală de sport. Cu toate acestea, aici, am desfăşurat o bogată activitate sportivă de masă organizând concursuri atletice în parcul Tăbăcăriei şi întreceri la handbal băieţi şi fete, în curtea şcolii. Tot, în perioada aceasta, am început să lucrez şi baschet, evidenţiindu-se echipe de fete. Pentru întreaga activitate depusă, şi ca metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, am primit în 1988, titlul de „Profesor Evidenţiat” acordat de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. În 1988, prin reducerea de activitate, m-am transferat la Şcoala Gimnazială Nr. 29 unde am avut pentru prima dată sală de educaţie fizică şi sport.
Reporter: Cum aţi ajuns să predaţi la Şcoala Gimnazială Nr.29 „Mihai Viteazu” din Constanţa? O parte din profesorii de educaţie fizică şi sport identifică Şcoala Gimnazială Nr.29 „Mihai Viteazu” cu profesorul Muşat Radu Soare. Dumneavoastră vă identificaţi cu această şcoală sau cu disciplina pe care aţi predat-o?
Muşat Radu Soare: Stimulat de baza materială am făcut tot felul de experimente, mai ales în domeniul organizării exersării în aşa fel încât să cresc şi interesul copiilor şi densitatea motrică în educaţia fizică. Dintodeauna am fost preocupat de abordarea diferenţiată formând, astfel, grupe valorice aproape în fiecare oră, aşa încât fiecare copil s-a putut bucura de o atenţie deosebită pentru realizarea programului impus. Am premiat întotdeauna pe copiii receptivi şi dornici să-şi însuşească programul propus. Cu toate că lucrasem mai mult handbal, tradiţia şcolii şi baza materială (şase panouri de baschet în interiorul sălii de sport şi şase panouri pe terenul de sport) m-au determinat să insist pe jocul de baschet. După câţiva ani de lucru şi de perfecţionare a unei strategii proprii şcolii, am început să obţinem rezultate bune şi foarte bune în competiţiile şcolare la baschet ajungând să ne calificăm de trei ori la faza pe ţară, de două ori ocupând locul V din opt echipe şi o dată neparticipând, nu din vina noastră. În paralel, şcoala a cunoscut o efervescentă activitate sportivă de masă în care au fost cuprinşi toţi elevii începând din clasa a II-a, sub conducerea mea. Am găsit mijloace să premiem peste 250 de copii, în fiecare an, la această activitate. Sunt bucuros că o serie de copii au îmbrăţişat meseria, chiar şi de la Liceul „Economic” am avut absolvenţi care au ales să-şi continue studiile la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.
Reporter: Tot la Şcoala Gimnazială Nr.29, în perioada 1990-1999, aţi ocupat funcţia de director adjunct. Cum caracterizaţi această perioadă?
Muşat Radu Soare: A reprezentat atât o perioadă dificilă, cât şi una frumoasă. Şcoala Nr. 29 „Mihai Viteazu” din Constanţa care a avut dintotdeauna o anumită „ţinută” a continuat să desfăşoare o activitate didactică deosebită şi unanim recunoscută. O serie de cadre didactice din şcoală au fost solicitate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa de a face propuneri pentru noile programe impuse de reforme. Toate brigăzile ministeriale care ne-au vizitat, la acea vreme, au avut numai cuvinte de laudă la adresa activităţilor urmărite în Şcoala Nr.29. La nivelul învăţătoarelor s-a produs un schimb de generaţii aproape în grup, eşalonul tânăr arătând disponibilitate la nou şi valoare. În şcoală, m-am preocupat de activitatea metodică a claselor I-IV. A fost o perioadă foarte bună pentru că am iniţiat şi foarte multe competiţii sportive. Eram tot timpul prezent la şcoală şi mă implicam în toate activităţile care necesitau prezenţa unui director.
Reporter: Mai târziu, în perioada 1999-2005, aţi fost desemnat şef de catedră la Şcoala Nr. 29. Ce a însemnat pentru dumneavoastră să fiţi şef de catedră?
Muşat Radu Soare: A fost o experienţă nouă şi utilă pentru că, de data aceasta, catedra era formată din educaţie fizică, muzică şi desen. Am găsit noi căi de realizare a interdisciplinarităţii. Am colaborat cu desenul să ne facă diplome, grafice, panouri pentru popularizarea rezultatelor. Cu muzica ne-a sprijinit domnul profesor Niculescu Paul, în realizarea unor dansuri sportive gen rap, în cadrul spectacolelor în care mă implicam. Tot ceea ce se întâmpla atunci era fascinant pentru mine şi pentru elevii mei.
Reporter: O perioadă bună de timp din 1973 şi până în 2005 aţi fost metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa? Cât de mult a contribuit acest lucru în cariera dumneavostră didactică?
Muşat Radu Soare: În primul rând, am învăţat să privesc, să discern şi să formulez o serie de sugestii utile celui inspectat. Totdeauna am ţinut mult să clarific împreună cu candidatul o serie de aspecte ale lucrului cu copiii care să-l ajute pe cel inspectat să înţeleagă cât mai bine, cum ar fi unele lipsuri şi căile prin care îşi poate remedia activitatea. Totdeauna am găsit şi părţi bune pe care le-am evidenţiat sporindu-i astfel candidatului încrederea în posibilităţile proprii. La solicitarea ISJ, am participat şi la organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante. În anul 1996, am fost moderator împreună cu profesorul Badea Petre la „Colocviile didactice constănţene”.
Reporter: Puteţi să ne vorbiţi despre o experienţă pozitivă şi un moment dificil din cariera dumneavoastră de profesor?
Muşat Radu Soare: Pozitive au fost multe, în primul rând reuşitele unor copii în realizarea unor deprinderi motrice cărora li se păreau inabordabile. Momente dificile au apărut, după cum e şi firesc, în educaţie fizică puţine şi numesc aici accidentele. Nu au fost accidente de proporţii dar o entorsă, o căzătură nefericită au existat cu toate măsurile de precauţie pe care le-am luat. Necazul a fost cu atât mai mare cu cât preocuparea mea în eliminarea surselor de accident a fost una permanentă.
Reporter: De-a lungul anilor v-au trecut prin mână numeroase generaţii de elevi. Puteţi să ne daţi câteva nume cu care vă mândriţi că le-aţi fost profesor?
Muşat Radu Soare: Mi-e greu să dau nume dar pot spune că am avut câteva fete şi băieţi care au îmbrăţişat cariera de profesor de educaţie fizică şi sport. De asemenea, mi-au fost elevi şi o serie de sportivi din diferite ramuri sportive.
Reporter: Cunoaştem faptul că, în activitatea dvs didactică, aţi colaborat şi cu Institutul de Educaţie Fizică şi Sport. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
Muşat Radu Soare: Ani de zile am colaborat cu Institutul la activitatea aceasta şi sper ca studenţii care au vrut să înveţe ceva să fi găsit în sfaturile mele ce era mai bun. A fost, în acelaşi timp, o provocare la autoperfecţionare şi a fost şi o dezamăgire întâlnind o serie de tineri neserioşi sau debusolaţi care, în niciun caz, nu ar fi trebuit să urmeze această cale. În mare, activitatea comună cu cadrele didactice de la Institut m-a ajutat să-mi cristalizez nişte idei în legătură cu noile direcţii ale şcolii.
Reporter: Există vreun concurs sau vreo competiţie sportivă şcolară la care să nu fi participat alături de elevii dvs?
Muşat Radu Soare: Ca să ai rezultate bune şi chiar foarte bune îţi trebuie multă muncă şi răbdare. Şi aşa cum am zis înainte îmi făcusem deja un sistem. Luam elevi de clasa a IV-a pe care îi iniţiam şi pe care îi mai chemam şi în vacanţă fără obligativitate doar pe cei care erau în oraş. Începând din clasa a V-a făceam pregătire cu elevii cel puţin o dată pe săptămână împreună cu cei de clasa a VI-a, iar cei de clasa a VI-a participau şi la antrenamentul celor mari. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Ani de zile am câştigat la municipiu, la fete mai ales, la competiţia judeţeană şi la trei competiţii zonale ajungând la finala pe ţară. Cupa Consiliului Judeţean, de la înfiinţare, primele trei ediţii le-am câştigat noi. La băieţi am câştigat Cupa, în 2010, când am activat benevol. O competiţie la care am avut speranţe mari în calificarea la finala pe ţară s-a terminat cu ocuparea locului al II-lea întrucât în meciul direct cu Tulcea, arbitrii toţi din Tulcea au decis jocul după bunul plac. Echipa putea câştiga în anul acela titlul naţional. Am regretat enorm ratarea participării la finală întrucât echipa avea alură de campioană naţională. Începând cu anul 2003, echipa de baschet fete a câştigat invariabil locul I.
Reporter: Gimnastica şi baschetul ce reprezintă pentru dumneavoastră?
Muşat Radu Soare: Gimnastica a reprezentat sportul care m-a ajutat să ajut profesori de educaţie fizică, iar baschetul mi-a arătat că pot să fac şi altceva în afară de gimnastică ca, de altfel, şi handbalul cu ani de zile în urmă.
Reporter: În baza căror criterii obişnuiaţi să vă selectaţi elevii pentru concursurile sportive?
Muşat Radu Soare: În primul rând după ceea ce arătau ei în orele de educaţie fizică şi sport dar şi după calităţile moral-volitive.
Reporter: Cum credeţi că ar trebui abordată ora de educaţie fizică în contextul actual? O altă formă, o altă programă, un număr suplimentar de ore?
Muşat Radu Soare: Aş fi pentru un număr suplimentar de ore. Întrucât foarte mulţi copii sunt amotrici, adinamici sau obezi, ar trebui lucrat chiar foarte mult analitic găsind mijloace atractive. Din nou revin la organizarea exersării care poate ajuta foarte mult la îmbogăţirea bagajului motric care însă, nu trebuie să devină plictisitoare sau şablonizată. La clasele mici să se insiste pe executarea foarte corectă a exerciţiilor pentru formarea unei ţinute corecte, să se acţioneze pentru dezvoltarea controlului segmentar periferic a lateralităţii a echilibrului şi a orientării spaţiale. Să se insiste pe formarea aşa-ziselor deprinderi motrice de bază (ele acum trebuiesc învăţate). Să se insiste pe dezvoltarea unui bagaj motric cât mai variat folosindu-se parcursurile aplicative corect gândite metodic în funcţie de scopul urmărit. La liceu să se acorde o atenţie deosebită pentru continuarea dezvoltării calităţilor motrice.
Reporter: În ceea ce priveşte relaţia profesor-elev, ce ne-aţi putea spune în privinţa generaţiilor actuale? Observaţi schimbări radicale din punctul de vedere al mentalităţii şi disciplinei?
Muşat Radu Soare: Relaţia trebuie să se bazeze pe spiritul de colaborare în care profesorul să aibă rolul conducător al activităţii. Elevii trebuie convinşi, din aproape în aproape, ca această activitate să se poată desfăşura în siguranţă numai cu o foarte bună organizare şi disciplină a exersării. Sunt convins că se poate face cu puţin efort.
Reporter: Plecând de la premisa că sunteţi un model pentru mulţi profesori de educaţie fizică, ne puteţi spune care a fost modelul dvs?
Muşat Radu Soare: E adevărat că am avut un model pe care l-am văzut la câteva ore de sport. Se chema profesorul Tibacu de la Bucureşti care era un mare profesor şi un mare regizor. Copil fiind am asistat la orele profesorului Ion Ciocan, fost profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” care îşi desfăşura activitatea concomitent cu clasa în care eram eu, în sala de educaţie fizică a Liceului „Mihai Eminescu” (unde şi Liceul „Mircea cel Bătrân” şi-a desfăşurat activitatea până în 1958).
Reporter: Cu ce distincţii aţi fost onorat de-a lungul timpului?
Muşat Radu Soare: În 1988 am primit titlul de „Profesor Evidenţiat” din partea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, iar în 2006 am primit premiul „Emilia Nicodin” pentru lecţie deschisă filmată în cadrul activităţii didactice metodice. În 2007, la bilanţul activităţii sportive a judeţului Constanţa pentru anul 2006, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a premiat o serie de profesori printre care şi pe mine.
Reporter: După atâţia ani dedicaţi sportului şi educaţiei fizice cum faceţi faţă statutului de pensionar. Mai practicaţi activităţi fizice?
Muşat Radu Soare: Da, fac cu plăcere, în primul rând mersul pe jos de la 5 km. în sus zilnic şi alte exerciţii care nu îmi provoacă dureri în coloană.
Reporter: Ce le-aţi sugera profesorilor de educaţie fizică din noua generaţie?
Muşat Radu Soare: Le-aş sugera să ştie cât mai multe despre posibilităţile copiilor cu care lucrează şi, de aici, să-şi construiască cu grijă, pe viitor, modalităţile şi strategiile de acţionare.
N.B: Mulţumim profesorului de educaţie fizică şi sport, Muşat Radu Soare, pentru interviul acordat.
[scrollGallery id=34]
9.09.2013
În cadrul Programului mondial „Bildungsoffensive Deutsch” iniţiat de Ministerul de Externe al Republicii Federale Germania, se defăşoară Proiectul „Un laborator de fizică şi limba germană” sprijinit şi de Ministerul Educaţiei Naţionale, care are drept scop promovarea limbii germane prin cursuri de fizică bilingve.
La nivelul judeţului Constanţa, în urma selecţiei organizate de Institutul Goethe din Bucureşti, Şcoala Gimnazială Nr. 29 „Mihai Viteazul” a devenit partener în acest proiect, urmând ca în anul şcolar 2013-2014, elevii din clasa a V-a să participe la un curs opţional de fizică predat în limba germană.
De asemenea, profesorii Şcolii Gimnaziale Nr. 29 „Mihai Viteazul” vor participa la cursuri de perfecţionare în metodica şi didactica specialităţii, precum şi la cursuri de limba germană.
9.09.2013
Joi, 5 septembrie a.c., inspectorul şcolar general, prof. dr. Răducu Popescu, a primit vizita preşedintelui Comisiei de Învăţământ, Tineret şi Sport din Senatul României, prof. univ.dr. Ecaterina Andronescu, aflată la Constanţa cu prilejul organizării Consfătuirii naţionale a directorilor de licee pedagogice.
Cu această ocazie, au fost discutate următoarele subiecte: modificarea Legii Educaţiei Naţionale, organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale, priorităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa pentru anul şcolar 2013-2014, derularea unor cursuri de formarea pentru preşedinţii centrelor de examen de la examenul de bacalaureat. De asemenea, s-a discutat despre intenţia de a creşte numărul de clase în cadrul liceelor pedagogice dar şi implementarea unei platforme digitale pentru diseminarea exemplelor de bună practică din învăţământ.
9.09.2013
Inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu a participat joi, 5 octombrie a.c., alături de preşedintele Comisiei de Învăţământ, Tineret şi Sport din Senatul României, prof.univ.dr. Ecaterina Andronescu, la Consfătuirea naţională a directorilor liceelor pedagogice, manifestare organizată, în perioada 4-6 septembrie a.c., de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa şi de Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”.
La activitate au participat 40 de directori de colegii şi licee pedagogice din ţară, activitatea fiind coordonată de inspectorul şcolar general din Ministerul Educaţiei, prof. dr. Anca-Denisa Petrache şi directorul CNPCB, prof. drd. Anamaria Ciobotaru.
Cu acest prilej, prof. univ.dr. Ecaterina Andronescu a punctat în cadrul unei discuţii cu directorii prezenţi în sală câteva dintre problemele stringente ale învăţământului pedagogic. Astfel, prof.univ.dr. Ecaterina Andronescu a menţionat, printre altele, necesitatea formării cadrelor didactice din învăţământul pedagogic prin proiecte POSDRU, introducerea instructorilor în practica pedagogică în învăţământul pedagogic, creşterea numărului de clase în liceele pedagogice, debirocratizarea funcţiei de director în orice instituţie de învăţământ, verificarea prezenţei cadrelor didactice la ore de către conducerea instituţiei de învăţământ.
În acelaşi context, inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu s-a declarat unul dintre susţinătorii liceelor pedagogice fiind convins că importanţa acestor licee este decisivă pentru calitatea educaţiei şi învăţământului. “Sper ca la această Consfătuire naţională a directorilor liceelor pedagogice, să îmbinaţi întâlnirile constructive şi propunerile pe care le aveţi cu restul activităţilor, astfel încât consfătuirea să fie una benefică pentru toţi. Mă simt onorat să vă fiu gazdă şi să fiu în mijlocul dumneavoastră. Cred că toate propunerile dumneavoastră sunt pragmatice, constructive şi realiste doar că ele trebuie să fie susţinute şi de inspectorii şcolari generali. Mă declar unul dintre susţinătorii liceelor pedagogice având convingerea că importanţa acestor licee este decisivă pentru calitatea educaţiei şi a învăţământului.”, a declarat inspectorul şcolar general, prof.dr. Răducu Popescu.
Nu în ultimul rând, directorul CNPCB, prof. drd. Anamaria Ciobotaru, a declarat că “manifestarea a fost un real succes, în contextul în care toate liceele pedagogice din ţară formează, la momentul actual, învăţători-educatori”.
Consfătuirea naţională a directorilor liceelor pedagogice a avut ca finalitate elaborarea a trei documente specifice învăţământului pedagogic, care au avut în vedere domeniile: practica pedagogică în învăţământul pedagogic, managementul liceelor pedagogice şi structura olimpiadelor şi concursurilor derulate de instituţiile vocaţionale.
[scrollGallery id=33]
